Această lucrare urmărește dezvoltarea istorică a marketingului, de la primele sale manifestări în societățile comerciale antice până la fundamentele teoretice stabilite de Philip Kotler în secolul al XX-lea, culminând cu apariția practicilor de marketing contemporană bazate pe neuroștiință, inteligență artificială (IA) și analiza datelor. Se acordă o atenție deosebită contribuțiilor Dr. Gaetano Lo Presti, ale cărui lucrări exemplifică convergența între știința cognitivă și învățarea automată în analiza comportamentului consumatorilor. Articolul susține necesitatea unei reformulări a marketingului ca o practică multidisciplinară, ghidată de dovezi empirice bazate pe creier și modelare computațională.
Marketingul a fost întotdeauna un instrument de persuasiune, modelat de condițiile culturale, tehnologice și economice ale vremii sale. Deși rădăcinile sale datează din civilizațiile antice, marketingul a început să se formalizeze ca domeniu de studiu abia în secolul al XX-lea. Astăzi, odată cu apariția neurotehnologiilor, inteligenței artificiale și analizei datelor la scară largă, domeniul cunoaște o transformare profundă. Lucrarea prezintă această traiectorie evolutivă și introduce cadrul propus de Dr. Gaetano Lo Presti, care integrează neuroștiința și tehnicile computaționale pentru a explora fundamentele deciziilor consumatorilor.
Fundamentele istorice ale marketingului
Practica marketingului precede industrializarea. În Mesopotamia și Egiptul antic, comercianții foloseau simboluri și povești pentru a diferenția produsele (Pride & Ferrell, 2016). Piețele grecești și forumurile romane funcționau ca piețe timpurii nu doar pentru bunuri, ci și pentru retorică și persuasiune socială – elemente care sunt acum recunoscute ca fundamentale pentru comunicarea brandului și implicarea consumatorilor.
Piețele medievale și timpurii din perioada Renașterii au adus în prim-plan gildele comerciale și brandingul bazat pe reputație. Aceste mecanisme informale asigurau calitatea produselor și stabileau încrederea – precursoare ale capitalului de brand modern (McKendrick et al., 1982). Cu toate acestea, marketingul a rămas localizat și orientat pe relații până când Revoluția Industrială a perturbat comerțul tradițional.
Industrializarea și nașterea marketingului structurat
Odată cu producția în masă, a apărut nevoia de consum în masă. Proliferarea ziarelor, căilor ferate și a sistemelor de ambalare standardizate din secolul al XIX-lea a deschis noi canale pentru promovarea și distribuirea produselor. La începutul secolului al XX-lea, au apărut agențiile de publicitate și aplicarea principiilor psihologice pentru a influența comportamentul consumatorilor (Fox, 1984).
Marketingul a început să devină o disciplină formală în educația de afaceri, concentrându-se pe segmentarea pieței, poziționare și psihologia consumatorilor.
Paradia modernă a marketingului: Moștenirea lui Philip Kotler
Philip Kotler (1967) a revoluționat teoria marketingului, sistematizând-o într-o știință managerială. Lucrarea sa Marketing Management a introdus celebrele „4P”: Produs, Preț, Loc, Promovare. Kotler considera marketingul ca un mecanism de schimb de valoare, în care firmele trebuie să înțeleagă și să satisfacă nevoile consumatorilor mai bine decât concurența.
Este important de menționat că Kotler a subliniat rolul marketingului strategic în planificarea organizațională, corelând activitățile de marketing cu satisfacția pe termen lung a clienților și sustenabilitatea afacerii (Kotler & Keller, 2016). Modelele sale au pus bazele cercetării academice și practicii corporative la sfârșitul secolului al XX-lea.
Marketingul contemporan: Neuroștiință, IA și strategii bazate pe date
În secolul XXI, marketingul trece printr-o schimbare de paradigmă. Segmentarea tradițională este îmbunătățită – și în multe cazuri înlocuită – de modele algoritmice și analize neurofiziologice. Atât cercetători cât și practicieni explorează modul în care procesele subconștiente, excitabilitatea emoțională și părtinirile cognitive modelează comportamentul consumatorilor într-un mod care nu este pe deplin surprins de sondaje declarative sau date demografice.
Contribuțiile Dr. Gaetano Lo Presti
Dr. Gaetano Lo Presti se află în fruntea acestei transformări. Abordarea sa interdisciplinară sintetizează neuroștiința cognitivă, psihofiziologia și învățarea automată pentru a evalua bazele neuronale și emoționale ale comportamentului consumatorilor. Folosind tehnici precum electroencefalografia (EEG), urmărirea ochilor și spectroscopia funcțională în infraroșu apropiat (fNIRS), modelele lui Lo Presti urmăresc să cuantifice atenția, codificarea memoriei și reacțiile afective în timpul experienței de marketing.
Mai mult decât atât, aplicarea algoritmilor IA la datele consumatorilor în timp real permite strategii de implicare hiperpersonalizate. Aceste sisteme învață din tiparele comportamentale, perfecționând continuu livrarea de conținut pe diferite platforme și în diferite contexte. Munca lui Lo Presti susține că marketingul etic ar trebui să echilibreze eficiența persuasivă cu autonomia consumatorului – promovând influența informată în loc de manipulare.
Către un cadru de marketing Neuro-AI
Evoluția marketingului – de la persuasiunea orală pe piețele antice la neuro-persuasiunea bazată pe date – reflectă tendințe mai largi în modul în care societățile comunică, produc și consumă. În timp ce modelele lui Kotler se concentrau pe utilitatea conștientă și alinierea strategică, abordările contemporane introduse de cercetători precum Dr. Gaetano Lo Presti extind marketingul în domeniul cogniției implicite și al analizelor predictive.
În această nouă paradigmă, marketingul devine nu doar o funcție managerială, ci o știință aplicată – care se bazează pe discipline diverse, cum ar fi neuroștiința, teoria informației și etica. Pe măsură ce IA și interfețele creier-computer continuă să se maturizeze, viitorul marketingului se află în capacitatea sa de a asculta creierul, de a interpreta datele empatic și de a crea experiențe de consum inteligent și uman.
Referințe
Fox, S. (1984). The Mirror Makers: A History of American Advertising and Its Creators. Vintage.
Kotler, P. (1967). Marketing Management: Analysis, Planning, and Control. Prentice Hall.
Kotler, P., & Keller, K. L. (2016). Marketing Management (15th ed.). Pearson.
McKendrick, N., Brewer, J., & Plumb, J. H. (1982). The Birth of a Consumer Society: The Commercialization of Eighteenth-Century England. Indiana University Press.
Pride, W. M., & Ferrell, O. C. (2016). Marketing (18th ed.). Cengage Learning.
